Atracții naturale în comuna Lelese - Tara Hategului Tinutul Padurenilor

Go to content

Main menu:

Atracții naturale în comuna Lelese

Ținutul Pădurenilor > Lelese
1. Valea Runcului

2. Dealul Românului

3. Peșteri

Cerişor-Peştera Nr. 1
Peştera Nr. 1 se mai numeşte şi Peştera Mare sau Peştera de la Cerişor. Cavitatea este localizată în versantul din dreapta al văii Runcului, la toponimul Dealul Romanului, la cca. 650 m nord-est de satul Cerişor. Altitudinea relativă a peşterii este de 100 m, iar cea faţă de nivelul mării de 580 m.
Peştera Nr. 1 de la Cerişor este o cavitate de versant având două intrări, o dezvoltare de 125 m şi o denivelare de 16 m.

Cerişor-Peştera Nr. 2
Această peşteră, denumită şi Peştera Mică, se află localizată în partea de nord-est a localităţii Cerişor şi face parte, alături de Peştera Nr. 1 (Peştera Mare), dintr-un sistem carstic ce cuprinde, numai în zona Cerişor – Lelese, 10 peşteri, abriuri şi avene.

Cerişor-Peştera Nr. 3
Peştera Nr. 3 este situată mai jos decât Peştera Nr. 1 şi funcţionează într-o etapă ulterioară, după ce apele din Peştera Nr. 1 au găsit alte căi de drenaj în tendinţa lor de coborâre spre nivelul de bază al regiunii, respectiv Valea Runcului.

Cerişor-Peştera Cauce
Peştera se află în partea de nord–nord-est a satului Cerişor, la cca. 1,5 km (distanţă aeriană), accesul făcându-se pe un drum de ţară, practicabil tot timpul anului, care străbate platoul Cerişor – Lelese spre nord-est.
Un alt drum de acces  se face pe Valea Runcului, depăşindu-se marginea vestică a satului Govăjdie cu 3 km, iar apoi se urcă pe versantul din dreapta al râului cca. 3 km pe o potecă accesibilă tot timpul anului

Cerişor-Peştera Nr. 4, „De la Crăciuneasa"
Această cavitate este plasată la sud de satul Cerişor, la extremitatea exploatării de suprafaţă de la Crăciuneasa, făcând parte dintr-un ansamblu de peşteri mici, săpate în calcare dolomitice.
Prin consultarea arhivei CSPH nu am putut constata existenţa unor lucrări speologice sau arheologice.
Recuperarea unei părţi a arhivei CSSH în anul 1999 a arătat, în primul rând, faptul că peştera avea o altă formă, din punct de vedere topografic, alte dimensiuni şi, în al doilea rând, că aici se efectuase un sondaj arheologic, cu dimensiuni greu de precizat din cauza lipsei scalei.
sursa http://arheologie.ulbsibiu.ro
 
Acest site nu reprezintă neapărat poziția guvernului Elvețian, nici nu implică o responsabilitate din partea acestuia.
Autorii dețin în totalitate responsabilitatea pentru conținutul publicat.
Vizualizați întreg conținutul la rezoluție de cel puțin 720 pixel.
Back to content | Back to main menu