Descrierea zonei Țara Hațegului - Tara Hategului Tinutul Padurenilor

Go to content

Main menu:

Descrierea zonei Țara Hațegului

Țara Hațegului
Ţara Haţegului, situată în nordul județelor Gorj și Mehedinți, peste Carpații Jiului și ai Retezatului, este “ca o groapă uriașă în poala Munților Retezatului. (…). În cadrată de munți, a încolțit și s-a dezvoltat un sâmbure din cea mai veche și mai curată viață românească”. (Ion Conea, Clopodiva, Monografie, ed. Acad., București, 2009, pag.5).
Accesul în Țara Hațegului se face prin trei „porți”: dinspre orașul Simeria, pe valea Streiului; dinspre Banat, pe valea Bistrei, trecând pe la Porțile de Fier ale Transilvaniei; dinspre municipiul Petroșani, prin Pasul Merișor-Bănița.
Din punct de vedere etnosociologic și lingvistic Țara Hațegului este însă mai întinsă, ea cuprinzând și așezările de pe valea Streiului inferior până la vărsarea acestuia în Mureș, inclusiv orașul Călan.

Țara Hațegului este una dintre microregiunile cele mai bogate din România din punctul de vedere al patrimoniului cultural și natural. Oriunde întorci pasul, turistului îi ies în cale unele dintre cele mai importante monumente istorice din România (ruine antice, fortificații medievale, biserici și mănăstiri), plante și animale rare protejate în rezervații naturale și nu în ultimul rând, celebrele fosile de dinozauri pitici găsite aici, unice în lume.  

Secțiunile dedicate fiecărei comune cuprind informații detaliate despre atracțiile turistice locale, iar secțiunea Viața Rurală detaliază aspecte legate de patrimonial imaterial al locului.  

Totusi, vă semnalăm încă din această pagină câteva obiective importante ale Țării Hațegului:

Obiective de patrimoniu cultural:

Biserici monument istoric:
Biserica „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Baru
Biserica „Sfântul Nicolae”  din Densuș, sec. XIII
Biserica Reformată din Peșteana, sec. XVI-XVII
Biserica de lemn "Pogorârea Sfântului Duh" din satul Ponor, construcție secolul al XVIII-lea
Biserica ortodoxă din satul Șerel, sec. XIX
Biserica Ortodoxă Ostrov, Râu de Mori, sec. XIII
Biserica "Sf. Cuvioasă Paraschiva" si Biserica "Sfântul Ioan Botezătorul" din Clopotiva, sec. XVIII
Biserica de zid "Înălțarea Domnului" din satul Nucșoara, sec. XVIII
Biserica de zid "Pogorârea Sfântului Duh" din satul Paroș, construcție sec. XV-lea
Biserica reformată din satul Râu Alb, construcție sec. al XV
Biserica de zid "Sfinții Atanasie și Chiril" din satul Sălașul de Sus
Biserica Nemeșilor din Sălașu de Sus, sec. XVIII
Biserica Reformată Sîntamaria Orlea, sec. XIII
Biserica Sfântul Gheorghe din Sînpetru, sec. XIII
    
Biserica Ortodoxa Peșteana, sec. XIV

Situri arheologice dacice și romane:
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa
Cetatea dacică de la Bănița

Cetăți/Castele/Fortificații
Cetatea cnezială a Cândeștilor (Cetatea de Colț), sec. XIV
Cetatea Mălăiești, Sălașu de Sus, sec. XIV
Curtea cnezilor Cândreș din Sălașu de Sus, sec. XV-lea
Castelul Nopcsa este situat în localitatea Săcel, sec. XIX
Castelul Kendeffy, Sintămăria-Orlea, sec. XVIII
Turnul medieval de la Crivadia, sec. XIII
Cetatea Răchitova, sec. XIV-lea
    
Curtea nobiliară a familiei Cândea (Kende), sec. XVI

Obiective de patrimoniu natural:
Parcul Național Retezat care se întinde pe teritoriile administrative ale comunelor: Pui, Râu de Mori, Sălașu de Sus.

Geoparcul Dinozaurilor – Țara Hațegului, membru în Reţeaua Europeană a Geoparcurilor (EGN) şi în Reţeaua Globală a Geoparcurilor (UNESCO)(GGN), se întinde pe teritoriul a 10 comune din cele 12 ale arealului și pe cel al orașului Hațeg: Baru, Pui, Sălaşu de Sus, Sântămăria Orlea, Haţeg, Toteşti, Râu de Mori, Sarmizegetusa, General Berthelot, Răchitova, Densuş.

Rezervații naturale: Tăul fără Fund, Fânețele cu Narcise - Sălașu de Sus, Fânețele cu fluturi de la Pui, Rezervația naturală Vârful Poieni, Pădurea cu Zimbri, geositurile si punctele de vizitare de pe teritoriul Geoparcului Dinozaurilor. Informații detaliate despre patrimonial natural, programele și proiectele Geoparcului, puteți găsi pe site-ul de prezentare al acestuia, http://www.hateggeoparc.ro

Cadrul geografic
Țara Hațegului se află în Transilvania, la întretăierea acestei provincii istorice cu Banatul și Oltenia. Strict geografic, Țara Hațegului se suprapune peste depresiunea omonimă, mărginită, la sud, de Munții Retezat, la est și nord-est, de Munții Șureanu, la vest, de Munții Țarcu, iar la nord de Munții Poiana Ruscă. Între aceste limite, Țara Hațegului corespunde bazinului superior al Streiului, având lungimea pe axa est-vest de cca 50 km și o lățime de 30-35 km pe axa nord-sud. În total, din punct de vedere geografic, Țara Hațegului se intinde pe circa 1300 de km2.
Regiunea este drenată de râurile Strei, Râu Mare și Galbena, cu afluenții lor. Centrul social și economic al regiunii este orașul Hațeg.

Istoric
Perioada preistorică
În peștera Bordu Mare, pe teritoriul satului hațegan Ohaba-Ponor este atestată una dintre cele mai vechi prezențe ale omului în România. Este vorba despre câteva falange datate în paleoliticul mijlociu (cca. 100.000-33.000 î.Chr). Tot aici au fost descoperite unelte de cuarțit și piese de os prelucrate. O descoperire remarcabilă o constituite o vatră de foc din aceeași perioadă. Inventarul găsit în interiorul și în jurul acesteia demonstrează că o parte de hrană era preparată la foc.

Perioada dacică
La limita vestică a Țării Hațegului se află Porțile de Fier ale Transilvaniei (anticul Tapae), locul pe unde au pătruns oștile romane și i-au învins pe daci. A fost una dintre cele mai sângeroase bătălii din tot șirul de lupte dintre cele două armate. Pe Columna lui Traian romanii apar ca fiind ajutați de Jupiter.

Totodată, este singura scenă unde apar soldați romani răniți, iar Traian însuși își rupe hainele pentru a fi folosite ca feșe. După victorie, romanii pătrund în Țara Hațegului și prima campanie a războiului din 101-102 se încheie.
De remarcat că doar la Tapae și la Cioclovina-Ponorici au fost descoperite fortificații dacice liniare, de baraj. Prima era lungă de circa 2 km și bara accesul în Țara Hațegului de pe Culoarul Bistrei. A doua, cu o lungime de peste 2,5 km închidea una din căile de acces din Țara Hațegului spre zona cetăților dacice din Munții Orăștiei.
    

Perioada romană
    
După cucerirea Daciei de către romani, aceștia au fondat la limita de vest a Țării Hațegului, pe teritoriul actualei comune Sarmizegetusa (odinioară Britonia), capitala provinciei Dacia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Teritoriul arondat orașului roman acoperea practic aproape toată depresiunea Hațegului. Metropola romană a avut ca nucleu castrul Legiunii a IV-a Flavia Felix, staționată aici probabil încă de la sfârșitul primului război daco-roman (102).

Perioada medievală
După retragerea romană în 271, timp de aproape o mie de ani, nu există izvoare scrise privind istoria Țării Hațegului. Istoricul Radu Popa apreciază că „alături de celelalte teritorii românești și poate chiar mai mult decât ele, datorită antecedentelor și situării sale geografice centrale, Țara Hațegului a parcurs principalele etape de dezvoltare istorică a societății daco-romane și apoi românești”.
Și alți istorici opinează că Țara Hațegului a fost una din „pepinierele” în care s-a dezvoltat societatea medievală românească. De altfel, la Streisângeorgiu, acum cartier al orașului Călan, în zona de influență a Țării Hațegului, se găsește cea mai veche biserică românească, datată în prima jumătate a secolului al XII-lea.

Limitele ipotetice ale ducatului lui Glad indică faptul că acesta ar fi cuprins și Țara Hațegului. Prima atestare documentară a Țării Hațegului (în original terra Harszoc), datează însă doar din 1247, fiind vorba despre celebra Diplomă a Cavalerilor Ioaniți, care precizează: „Și mai îngăduim ca jumătate din toate veniturile și foloasele ce se vor strânge pe seama regelui de la olatii ce locuiesc în țara Lytua, în afară de țara Hațegului cu cele ce țin de ea, să le culeagă sus zisa casă.” Se constată astfel că, la acea vreme, Țara Hațegului făcea parte din voievodatul lui Litovoi (Țara Lytua) cu nucleul în nordul Olteniei. Este de presupus, dată fiind sintagma „cu cele ce țin de ea” că acest ținut beneficia de un statut privilegiat în cadrul voievodatului lui Litovoi.

Unii autori consideră că legenda „descălecatului” din Transilvania a Țării Românești ar avea la bază o mutare peste Carpați a unor familii conducătoare din Țara Hațegului. Un argument în acest sens este faptul că numele Basarab, posibil de origine cumană, al fondatorului primei dinastii muntene, se întâlnește frecvent în Țara Hațegului în secolul al XIII-lea.
Coordonate GPS ale comunelor:
Bănița 45°28'13.33"N,  23°15'10.60"E
Baru 45°28'15.82"N,  23°10'1.98"E
Bretea Română  45°39'40.06"N,  23° 0'58.73"E
Densuș 45°34'47.77"N,  22°47'18.69"E
General Berthelot  45°36'38.98"N,  22°53'10.66"E
Pui 45°30'52.34"N,  23° 5'35.30"E
Răchitova 45°36'22.54"N,  22°44'47.70"E
Râu de Mori  45°29'47.53"N,  22°51'15.20"E
Sălașu de Sus  45°30'37.66"N,  22°57'10.07"E
Sântamărie Orlea  45°35'19.72"N,  22°58'12.12"E
Sarmisegetusa 45°30'50.88"N,  22°46'56.48"E
Totești 45°34'27.46"N,  22°53'9.06"E
Un excelent documentar realizat de YouPlus Ad Agency ne dezvăluie frumusețea zonei
 
Acest site nu reprezintă neapărat poziția guvernului Elvețian, nici nu implică o responsabilitate din partea acestuia.
Autorii dețin în totalitate responsabilitatea pentru conținutul publicat.
Vizualizați întreg conținutul la rezoluție de cel puțin 720 pixel.
Back to content | Back to main menu