Descrierea zonei Ținutul Pădurenilor - Tara Hategului Tinutul Padurenilor

Go to content

Main menu:

Descrierea zonei Ținutul Pădurenilor

Ținutul Pădurenilor
Ţinutul Pădurenilor – Țara Fierului din Hunedoara se întinde pe versantul estic al Munţilor Poiana Ruscă, între Valea Cernei şi Valea Mureşului și cuprinde 40 de sate şi cătune, dintre care 33 sunt aşezate pe culmile dealurilor iar celelalte şapte, pe văile râurilor: Cerna, Vălăriţa, Florese, Runcu şi Zlaşti. Locuitorii au fost numiţi pădureni de vecinii lor din Ţara Haţegului şi din celelalte zone limitrofe pentru faptul că întreg ţinutul este înconjurat de păduri, nu poţi ajunge aici, din orice parte ai veni, fără să traversezi o pădure (Ioan Sebastian Bara, Denisa Toma, Ioachim Lazăr (coordonatori), Județul Hunedoara, monografie, vol. III (cultură și spiritualitate), Casa de editură Emia, Deva, 2012, p. 354).
Cele mai importante căi de acces trec pe lângă Castelul Corvinilor din Hunedoara, care parcă a fost amplasat aici pentru a-l păzi. Accesul se face în principal pe DJ 687D, spre Topliţa, DJ 687E, spre Ghelari şi DJ 687F, spre Govăjdia. Toate aceste drumuri trec prin localitatea Teliuc venind dinspre Hunedoara. Alte căi de acces sunt DJ 687 J, spre Boş şi DJ 708 D Veţel - Muncelu Mic.

Teritoriu locuit din vremuri străvechi, omogen și foarte bine conturat din punct de vedere geografic și etnografic, Ținutul Pădurenilor păstrează până în zilele noastre   o bogăţie etnofolclorică deosebită, numeroase  forme străvechi de cultură materială și imaterială. Veacuri  de-a rândul,  gospodăria tradițională, economia casnică, ritualurile, credințele și obiceiurile, au rămas neschimbate.  

Romulus Vuia spunea despre acest ținut că: “Pădurenii Hunedoarei au păstrat până în contemporaneitate urmele unei vieți sociale și spirituale specifice ”începutului”. Marele mister al acestui ținut constă în faptul că locuitorii lui și-au păstrat până în zilele noastre identitatea, deși aici s-a desfășurat o activitate industrială milenară la care au participat, alături de autohtoni, și oameni proveniți din alte arii culturale și de alte etnii. Una dintre cele mai arhaice comunități umane a supraviețuit tuturor încercărilor istoriei cu soluții simple, aflate chiar în propria tradiție.”(Rusalin Ișfănoni, Op. cit., p. 323).  

Șuri acoperite cu căciuli de paie,  anexe din  bârne rotunde sau fasonate, case tradiționale din lemn, practicarea agriculturii terasate, portul popular de o complexitate și frumusețe rară, graiul pădurenesc, fac parte și în ziua de astăzi din peisajul cultural al acestei zone, transformând Ținutul Pădurenilor într-un adevărat muzeu viu.  

Marcă identitară a zonei, costumului popular este admirat pentru complexitatea și măiestria cu care e realizat, diferind foarte mult de cel din alte zone etnografice din județul Hunedoara. Prezintă multe elemente ale portului arhaic, începând cu pieptănătura capului, portul conciului circular din sârmă care strânge la spate cozile femeilor măritate și al cepsei așezate deasupra, de care atârnă, până la marginea poalelor  cârpa de geoalgiu alb. Un alt element de specificitate este purtarea podoabelor la brâu, podoabe executate cu mare măiestre de meșterii populari, care putea cântări până la un kilogram și care se disting prin unicitate: chei, inele, balți.  
Și în celelalte  elemente  componente ale costumului  putem observa elemente de cultură străveche, în special în motive geometrice executate pe  piesele de port și pe țesături. Cel mai interesant este însă, brâul țesut în bețe, o tehnică de lucru străveche, anterioară  războiului de țesut.

Pe  produsele  de uz gospodăresc confecționate din  lemn cioplit  și crestat, sau ferecate cu alamă și  cositor,  observăm ornamente de tradiție arhaică legate de cultul solar cu valori apotropaice.
În ciuda  multiplelor diferențe care se vădesc mai ales în portul popular, dar și în modul de practicare a ocupațiilor tradiționale, agricultura și păstoritul,  faptul că  ciobanii din Hațeg  urcă vara turmele  la păscut pe munte, iar cei din Pădureni le pasc pe izlazurile satelor, sau a deosebirilor de organizare a gospodăriei  tradiționale determinate de  deosebirile dintre formele de relief în care sunt așezate satele,  cele două  zone etnografice prezintă  foarte multe similitudini datorate conservării formelor de cultură geto-dacică  și romană  manifestate în obiceiuri, tradiții, credințe,  alimentație, formele de  socializare comunitară ş.a.
Sectiunile dedicate fiecărei comune cuprind informații detaliate despre atracțiile turistice locale, iar secțiunea Viața Rurală detaliază aspecte legate de patrimonial imaterial al locului.  

Totusi, va semnalam încă din aceasta pagina câteva puncte de vizitare importante ale Ținutului Pădurenilor:
25 de biserici din lemn sau zid, monumente istorice, aproape fiecare sat păstrând încă aceste vechi lăcașuri de cult
Mărturii legate de prelucrarea fierului, ocupație pentru care pădurenii erau vestiți în întreaga Europă:  o plăcuţă cu inscripţia „natus ibi ubi ferrum nascitur” (născut acolo unde se naşte fierul), cuprinsă în Corpus Inscriptiorum Latinorum, descoperită la Ghelari; Furnalul de la Govăjdia pe faţada caruia este amplasată o placă cu inscriptia „Augusto Imperante Francisco I. exstructum 1810” (construit la comanda împăratului Francisc în August 1810) a furnizat împreună cu furnalul din Reşita o parte a fontei din care este construit Turnul Eiffel, lucru menţionat de o placuţă poziţionată pe un “picior”al turnului.
Satul de marmură Alun – drumul din sat este pavat cu marmură, tot aici există o unică şi frumoasă biserică la construcţia căreia a fost folosită doar marmura.
Biserica din Ghelari - Catedrala Pădurenilor - ridicată în 34 de ani prin strădania preotului Nerva Florea
Lacul Cinciş - a cărui denumire vine de la satul cu acelaşi nume, întemeiat de Cinci Inși, bravi luptători în oastea lui Iancu de Hunedoara, pentru construcția căruia au fost strămutate trei sate.
 

Geografie
Relieful predominant sunt dealurile cu păduri de foioase și conifere. La nord, ținutul este mărginit de valea râului Mureș, la sud de Țara Hațegului, iar la vest de Munții Poiana Ruscă.
Ținutul Pădurenilor este un platou înalt, așezat între Depresiunea Țării Hațegului, la sud, și Valea Mureșului, la nord, respectiv la apus fiind înălțimile apropape nelocuite ale Munților Poiana Ruscă.
Vecini: Valea râului Mureș la nord, Munții Poiana Ruscă la vest,Țara Hațegului la sud.

Cultură
Zona se remarcă prin valoarea etnografică deosebită exprimată în frumusețea portului popular, a țesăturilor dar și în originalitatea arhitecturii țărănești și a tradițiilor populare.
Zona este cunoscută și apreciată pentru creațiile folclorice și tradițiile pădurenilor care s-au păstrat neschimbate  până în zilele noastre.

Împărțire administrativă
Ținutul este compus din următoarele comune și sate
Comune – Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Ghelari (vedeți și website),Lelese, Lunca Cernii și Toplița.
Sate – Alun, Cerișor, Poinița Voinii , Plop, Ruda și Vălari,Cernișoara Florese, Ciulpăz, Dumbrava, Cutin.
Coordonate GPS ale comunelor:
Bătrâna 45°47'30.52"N,  22°35'3.66"E
Bunila 45°41'47.37"N,  22°40'16.02"E
Cârjiți 45°50'39.09"N,  22°49'34.63"E
Cerbăl 45°46'49.42"N,  22°42'50.01"E
Dobra 45°54'29.97"N,  22°37'20.02"E
Ghelari 45°42'59.86"N,  22°48'25.41"E
Lăpugiu de Jos  45°53'10.90"N,  22°28'49.44"E
Lelese 45°43'57.69"N,  22°41'56.49"E
Lunca Cernii de Jos  45°38'13.48"N,  22°36'36.82"E
Peștișu Mic  45°47'54.77"N,  22°52'58.21"E
Rusca Montană  45°33'57.07"N,  22°27'36.08"E
Teliucu Inferior  45°43'6.92"N,  22°53'31.95"E
Toplița 45°41'13.14"N,  22°47'16.50"E
Vețel 45°54'4.57"N,  22°48'4.23"E
Documentarul realizat de Digi24 Timișoara despre Ținutul Pădurenilor
 
Acest site nu reprezintă neapărat poziția guvernului Elvețian, nici nu implică o responsabilitate din partea acestuia.
Autorii dețin în totalitate responsabilitatea pentru conținutul publicat.
Vizualizați întreg conținutul la rezoluție de cel puțin 720 pixel.
Back to content | Back to main menu