Informații generale despre comuna Bănița - Tara Hategului Tinutul Padurenilor

Go to content

Main menu:

Informații generale despre comuna Bănița

Țara Hațegului > Bănița
Localizare 45°28'13.33"N,  23°15'10.60"E
    
Comuna Bănița, cu toate cele trei localități principale din care este compusă (Crivadia, Merișor și Bănița-sat) este străbătută de drumul naţional DN 6 care este și drum European E-78, fiind situată la cca.30 km sud de oraăul Haţeg și cca.12 km. nord de municipiul Petroșani.
Casele sunt situate de o parte și de alta a șoselei, la diferite altitudini.

Localitatea Crivadia este aşezată la intrarea dinspre Haţeg, fiind vecina la nord cu satul Petros, care aparţine de comună Baru-Mare. Este cea mai joasă dintre localităţile comunei având trei cătune principale: Valea Mielului, Marconi şi Crivadia-sat. În partea de Sud se învecinează cu localitatea Merişor.
Satul Merişor are un număr mai mare de gospodarii,fiind localitatea de mijloc a comunei şi având următoarele cătune: Răchită, Ruseşti, Poienari, Cheia şi Merisor-sat.
Banița-sat este cea mai mare localitate care se învecinează cu Peştera Bolii aparţinătoare de municipiul Petroşani. Banita-sat cea mai înaltă dintre localităţi este şi cea mai mare ca întindere având nouă cătune după cum urmează: Botani, Firma, Arsuri, Jigoreasa, Căprăresti, Corbeoni, Coteşti, Jitoni-Baiesti şi Banita-Gara.

Bănița, prin poziţia geografică, a fost un punct strategic multe sute de ani, fiind unul dintre punctele de control şi apărare a accesului din sud către Transilvania.
Cetăţile Bolii şi Crivadia erau bastioane importante construite după tehnica şi materiale asemănătoare cu cele folosite la construcţia cetăţilor dacice din munţii Sebesului.
Datarea localităţii este strâns legată de cetatea dacică aflată pe înălţimea numită "Dealul Cetăţii" sau "Dealul Bolii", care are aproximativ looo m altitudine. Aceasta cetate apara trecerea dinspre sud către Valea Meriosorului şi de acolo către Sarmizegetusa.

Relieful comunei Bănița
Relieful comunei Bănița este preponderent muntos, Munţii Băniței
se continuă în partea de S-E cu Munţii Paring şi în partea de N-V și se pierd în masivul Retezat. Deşi nu sunt munţi înalţi, aceştia sunt de un pitoresc aparte şi sunt folosiţi de către localnici pentru păşunatul animalelor. În acest sens, localnicii obişnuiesc să se grupeze folosind eficient trupurile de păşune din munte numite: Vârful Poienii, Poienile Taii, Jigoru, Jigorel-Virtoape, Perete, Comarnici.

Apele
Dintre râurile care străbat teritoriul comunei Banita sunt demne amintit: Pârâul Banita care este un afluent al Jiului Transilvan şi Pârâul Merişor care se varsă în Râul Strei. La rândul lui, raul Strei se uneşte cu Raul-Mare Retezat după care îşi continuă drumul împreună până la Mureş - cel mai important râu al judeţului Hunedoara.Cetatea dacică a fost descoperită cu ocazia săpăturilor sistematice din 1961 - 1962. Fiind vorba de o stâncă izolată cu pante foarte abrupte, accesul era posibil numai pe latura de nord.
Drumul a fost barat mai întâi cu un val de pământ şi piatră, iar mai târziu cu un zid de piatră. Incinta ce înconjura una din terasele platoului a fost înălţată din blocuri de calcar cioplite în aceiaşi tehnică cu cea folosită la cetăţile dacice din munţii Sebesului. În punctul cel mai înalt s-a construit un turn-locuinta la care se ajungea cu o scară săpată în stâncă.
Cetatea dacică de la Banita este contemporană cu cele din munţii Sebesului, având rolul să împiedice înaintarea unui duşman ce ar fi venit dinspre sud, prin Defileul Jiului.
În timp de pace aici îşi avea reşedinţa unul dintre marii nobili daci.

Turnul de la Crivadia este situat pe marginea stâncoasa a apei Merişorului. Începând din sec. XIII acesta străjuia vechiul drum ce lega Transilvania cu Tara Româneasca prin pasul Vâlcan. Servea şi ca punct de vamă.
Este construit din piatră de calcar şi are o formă perfect circulară, zidurile sale având o înălţime de până la 20 m.
Cu ocazia cerecetarilor arheologice au fost descoperite numeroase materiale ce se păstrează astăzi în Muzeul din Deva.
 
Acest site nu reprezintă neapărat poziția guvernului Elvețian, nici nu implică o responsabilitate din partea acestuia.
Autorii dețin în totalitate responsabilitatea pentru conținutul publicat.
Vizualizați întreg conținutul la rezoluție de cel puțin 720 pixel.
Back to content | Back to main menu