Informații generale despre comuna Dobra - Tara Hategului Tinutul Padurenilor

Go to content

Main menu:

Informații generale despre comuna Dobra

Ținutul Pădurenilor > Dobra
Localizare 45°54'29.97"N,  22°37'20.02"E
    
Localitatea Dobra este situată pe DN68A, la câțiva kilometri sud de râul Mureș. Spre nord se află Lunca Mureșului iar spre sud dealuri, cu înălțimi de 200-300 m, ce preced Munții Poiana Ruscă.
Clima este relativ umedă, favorizând o vegetație bogată. Dealurile din jurul localității sunt acoperite cu pășuni și păduri de foioase. Cel mai important curs de apă care drenează teritoriul localității Dobra este râul Dobra-Bătrâna ce izvoreste în zona vârfului Rusca și are ca și afluenți principali pâraiele Lunca Vadului, Țiganului, Ivanului, Cornet și Muncel. Râul Dobra – Bătrâna, prin lungimea de 45 km și 180 km² suprafață drenată (165 km² în zona muntoasă și 15 km² în cea de dealuri), reprezintă al doilea afluent al Mureșului ce izvorăște din Poiană Ruscă. Pe acest râu au existat până spre anul 1950 numeroase mori.
Din punct de vedere etnografic, localitatea Dobra se află la limita dintre Ținutul Pădurenilor și valea Mureșului.

Istoric
Pe teritoriul satului Dobra s-au descoperit urme de locuire încă din preistorie. Înainte de sfârșitul primului mileniu, aici exista germenele unei formațiuni statale. Prima atestare documentară este din anul 1387 sub numele maghiar (Jófű), o adaptare a numelui inițial de origine slavă. La Dobra este atestată și o cetățuie, ale cărei ruine mai existau până spre 1900, ulterior fiind distruse prin extinderea terenului agricol.
În epoca medievală a fost un important centru comercial, târgurile de la Dobra atrăgând chiar și negustori din Boemia, Polonia, Germania.
În 1721 aici a izbucnit o răscoală țărănească, rapid înăbușită de autorități, cunoscută că "Răscoala de la Dobra". Pe la 1744, aici a predicat călugărul ortodox Visarion Sarai, trimis de mitropolitul ortodox de la Karloviț, făcând agitații publice împotriva unirii biserici ortodoxe din Ardeal cu Roma.

Spre sfârșitul secolului XVIII a făcut parte din regiunea militară grănicerească, locuitorii având o serie de privilegii în schimbul serviciului militar prestat în folosul monarhiei habsburgice. Românii din Dobra făceau parte din Regimentul I român de graniță, în localitate existând o subunitate de cavalerie (husari). Fosta cazarmă a fost transformată mai târziu în hotel, numele acestuia amintind vechea destinație: "La husariu".
În anul 1925 la Doba funcționează institutul românesc de credit: "Grănicerul" (fondat în anul 1898) și exista deja o filială a băncii "Casa de păstrare din Orăştie" S.A., Institutul de Credit Grănicerul ajunsese la un capital de 250 000 lei, mai exista o mică bancă locală "Orientul" cu un capital de 100 000 lei. Existau cinci magazine, un hotel, o brutărie, o ceasornicărie, două ateliere de argintărie, trei croitorii, patrusprezece cizmării, o măcelărie, un atelier de pălării, două frizerii-bărbierii, două ateliere de tâmplărie, două manufacturi, o moară, un atelier mecanic și o făbrică de var.
 
Acest site nu reprezintă neapărat poziția guvernului Elvețian, nici nu implică o responsabilitate din partea acestuia.
Autorii dețin în totalitate responsabilitatea pentru conținutul publicat.
Vizualizați întreg conținutul la rezoluție de cel puțin 720 pixel.
Back to content | Back to main menu