Informații generale despre comuna General Berthelot - Tara Hategului Tinutul Padurenilor

Go to content

Main menu:

Informații generale despre comuna General Berthelot

Țara Hațegului > General Berthelot
Localizare 45°36'38.98"N,  22°53'10.66"E
    
Comuna General Berthelot este aşezată în judeţul Hunedoara, în depresiunea „Ţara Haţegului”, un bazin de o admirabilă unitate geografică, situată în partea de sud a Transilvaniei şi în colţul de sud-vest al judeţului, încojurat de brâul unor falnici munţi împăduriţi.
Din oraşul Haţeg porneşte spre vest o şosea ce străbate întreaga vale a Fărcădinului. Râul Densuşului se uneşte cu râul Hăţăgelului, formând râul Galbena, care, de la Tuştea până la Haţeg merge paralel cu şoseaua, iar de-a lungul lor se înşiruie pe o distanţă de 12 km trei dintre satele comunei: General Berthelot, Fărcădin şi Tuştea.
Satul General Berthelot se găseşte la o distanţă de 5 km de oraşul Haţeg, oraşul de atracţie culturală, economică şi administrativă cel mai apropiat.
Satele, fiind situate la poalele munţilor Poiana Ruscăi şi pe partea stângă a râului Galbena, în zilele senine şi în nopţile cu lună se vede de aici şirul munţilor ce înconjoară Ţara Haţegului: la sud, cam la 18 km se ridică falnic Retezatul, la nord-vest munţii Poiana Ruscăi, iar la sud-est, Parângul vine să completeze această cunună.
Comuna se învecinează la vest cu comuna Răchitova, la sud-vest cu comuna Densuş, la sud cu comuna Toteşti, iar la nord-est cu oraşul Haţeg.
General Berthelot, mai demult Farcadinul de Jos, (în maghiara Alsofarkadin, în germană Unterwolfsdorf, în traducere română Lupenii de Jos) este o comună în judeţul Hunedoara, Transilvania, România.

Scurt istoric
Localitatea îşi trage denumirea de la numele generalului francez Henri Berthelot, care poseda acolo o reşedinţă şi un teren agricol primite de la regele Ferdinand I şi de la Regina Maria a României, drept recunoştinţă la contribuţia armatei franceze la eliberarea RomanieiIn 1916, Generalul Henri Berthelot a fost plasat în fruntea misiunii militare franceze în România, reorganizând armata romană greu lovită de cea germană şi abia rezistând în Moldova.

În 1918, generalul a fost însărcinat de Paris să combată acţiunile bolşevice ruse în Basarabia, iar în 1919, pe cele bolşevice ungare, care pătrunseseră în Transilvania, abia reunită cu România.
Din 1923, încă în timpul vieţii generalului, consiliul local a botezat localitatea General Berthelot.
La moartea să survenită în 1927, Generalul Henri Mathias Berthelot a lăsat Academiei Romane ferma agricolă din localitate, cu dispoziţia fermă de a utiliza veniturile obţinute din exploatarea ei, pentru finanţarea unei burse de studii destinate tinerilor studenţi de la Şcoala Militară din Bucureşti, pentru perfecţionare la Academia Militară din Nancy.

În 1965, în perioada comunistă, denumirea localităţii a fost schimbată în Unirea, iar reşedinţa Generalului Berthelot a fost transformată în antrepozit agricol şi jefuită.
După căderea lui Ceauşescu, un referendum local a aprobat, în 2001, revenirea la de numirea de General Berthelot a localităţii.

Pe teritoriul satului Ţuştea, aparţinător comunei, au fost descoperite ouă de dinozaur. Locul este protejat ca rezervaţie naturală, sub numele Paleofauna reptiliană Ţuştea.

Relieful comunei este variat, în general, partea dinstre sud este mai joasă, cu spect de câmpie, datorită râului Galbena, care curge pe aici, formînd o luncă. Pe măsură ce înaintăm spre nord, relieful se ridică încet-încet, pentru ca, la un moment dat, să ia aspectul unor dealuri destul de pronunţate, acoperite în partea superioară cu păduri.
        Satele componente sunt aşezate fie în zona de trecere de la regiunea joasă la cea deluroasă (General Berthelot, Fărcădin, Tuştea), fie pe deal (Livezile), sau chiar peste deal, la mică depărtare de drumul principal (Crăguiş). Cele două sate aşezate la deal au ca element comun situarea lor pe văile unor pârâiaşe mici. Satele, în general, sunt neregulate ca şi aspect, întinzându-se de-a lungul drumului sau a unor pârâuri care curg dinspre deal, perpendicular pe acest drum. Nu există o regulă în ceea ce priveşte aşezarea caselor, ele fiind aşezate chiar la marginea drumului, unele, iar altele mai la distanţă, undeva în grădină. Aşezarea lor este ordonată, desigur, în funcţie de formele de relief şi de aspectul sinuos al drumului.
        Dealurile dinspre nord nu sunt altceva decât culmile sudice ale munţilor Poiana Ruscăi, care se pierd uşor în bazinul Ţării Haţegului.
Trasee turistice în comună:
Satul Ţuştea - Paleofauna reptiliană Ţuştea ( poteca )
Satul Livezi ( Găuricea) – Mănăstirea Prislop ( poteca )

 
Acest site nu reprezintă neapărat poziția guvernului Elvețian, nici nu implică o responsabilitate din partea acestuia.
Autorii dețin în totalitate responsabilitatea pentru conținutul publicat.
Vizualizați întreg conținutul la rezoluție de cel puțin 720 pixel.
Back to content | Back to main menu