Informații generale despre comuna Ghelari - Tara Hategului Tinutul Padurenilor

Go to content

Main menu:

Informații generale despre comuna Ghelari

Ținutul Pădurenilor > Ghelari
Localizare 45°42'59.86"N,  22°48'25.41"E
    
Aşezarea comunei este pe crestele unor dealuri domoale, în partea estică a Munţilor Poiana Rusca, la o altitudine medie de 760 m. Comuna are o suprafaţă de 4683 ha, din care: 1749 ha – teren agricol; 2742 ha – păduri (2736 ha în proprietatea comunei); 254 ha – păduri în proprietatea composesoratului RUSCA; 55 ha – construcţii şi curţi; 137 ha – terenuri cu alte destinaţii.  
Comuna Ghelari este alcătuită din 4 localităţi: Ghelari, centrul de comună, Govajdia, Plop, Rudă.

Istoric
Prima atestare documentare scrisă, referitoare la minele de fier din Ţinutul Pădurenilor, apare pentru prima oară într-un document din anul 1493: „oppidum Hunyad, ville volachales et montane ferri de Hunyod”. Într-un alt document, din 1508, apare scris: „Oppidum Hunyad necnon... volachales et montana ferrea”.

Un secol şi jumătate mai târziu, găsim o menţine mult mai clară, în Urbariul din 1681 – 1682, în care sunt înşiruite topitoriile de fier din zonă.
Numele localităţii, în formă actuală (Ghelari), datează doar din 1968, când a avut loc reorganizarea administrativ–teritoriala a României. Până atunci se numise Ghelar, dar autorităţile comuniste au adăugat „i”-ul din final, dând o interpretare uşor exagerată uneia din variantele provenienţei denumirii.

De unde denumirea de Ghelar(i)?
Cât priveşte etimologia numelui localităţii, fie el Ghelar sau Ghelari, exista mai multe opinii şi chiar unele legende.
Col. (r) prof. Univ. Alexandru Vlad analizează, în Monografia comunei, o ipoteză conform căreia, până la jumătatea secolului XVI-lea, localitatea s-ar fi numit Valea (Walya, cum apare în mai multe înscrisuri din epocă).


El ajunge la această concluzie pe cale deductivă, dar şi bazându-se pe toponimia locurilor. Astfel, vechea vatră a satului se afla "în vale". În consecinţă, orice referire la localitate începea cu locuţiunea "în valea..." . Mai mult, localnicii identifică şi astăzi diverse părţi componente ale comunei după .... "valea" pe care sunt situate: Valea Iberii, Valea Ploschii, Valea Dinisului, Valea Moşului, Valea Mănăstirii s.a.
Rusalin Isfanoni susţine că ar fi de origine slavă, la fel cu cele ale altor localităţi din Ţinutul Pădurenilor, unele chiar componente al comunei: Rudă, Govajdia, Dăbâca, Goles s.a. Slavii au constituit poporul migrator care a lăsat urmele cele mai evidente în Ţinutul Pădurenilor, regăsite mai ales în toponime.

Cea mai plauzibilă ipoteză este, însă, aceea conform căreia numele satului s-a născut în strânsă legătură cu formele de relief pe care e aşezat: dealuri. Locuitorii săi au fost numiţi "dielari", adică oamenii de pe dealuri. În ortografia maghiară, însă, grupurile "DI", "De" se transforma în "Ghi (Gy)", respectiv "Ghe". Astfel încât, de la "Dielari" s-a ajuns foarte uşor la "Ghelar".

Pe această ipoteză s-au bazat autorităţile comuniste, când au adăugat "i"-ul la sfârşitul cuvântului.
Ghelari este, la fel ca toate aşezările padurenesti, un sat exclusiv românesc. Numele cele mai frecvent întâlnite în perioada feudală erau: Alic, Gostian, Toma, Radu, Toplicean. Ele se întâlnesc şi astăzi.
Tot mineritul a fost cel care a determinat şi venirea în zonă (colonizarea) a altor etnii. Sosirea primilor străini e consemnata în secolul al XVII-lea: germani, unguri, slovaci, sârbi şi ţigani. O categorie aparte au constituit-o muntenii, aduşi de stăpânire din Tara Româneasca sau fugari de prin alte locuri, dar care declarau că sunt din provincia dunăreană pentru a-şi indica origini cât mai îndepărtate (altă ţară, la vremea aceea!).

CENTRUL DE INFORMARE TURISTICA
 
Acest site nu reprezintă neapărat poziția guvernului Elvețian, nici nu implică o responsabilitate din partea acestuia.
Autorii dețin în totalitate responsabilitatea pentru conținutul publicat.
Vizualizați întreg conținutul la rezoluție de cel puțin 720 pixel.
Back to content | Back to main menu