Informații generale despre comuna Peștișu Mic - Tara Hategului Tinutul Padurenilor

Go to content

Main menu:

Informații generale despre comuna Peștișu Mic

Ținutul Pădurenilor > Peștișu Mic
Localizare 45°47'54.77"N,  22°52'58.21"E
    
Comuna Peștişu Mic este situată în centrul judeţului, este compusă din 9 sate: Peștişu Mic, Almașu Mic, Ciuplaz, Cutin, Dumbravă, Josani, Manerău, Nandru, Valea Nandrului. Față de municipiul Deva, reşedinţă de judeţ, se afla la 15.5 km, iar până la municipiul Hunedoara cca. 3 km, pe căi rutiere. Nu are acces direct la calea ferată.
Cum câteva sate sunt dispuse relativ grupat, relaţiile între toate sunt foarte proaste şi anume: Ciuplaz, Cutin şi Dumbrava sunt relativ grupate, fără legături auto cu celelalte, fiind mai accesibile din DC 115, spre Cerbal, decât din drumurile comunei Peștişu Mic.
Peștişu Mic, Josani, Nandru şi Valea Nandrului, aşezate toate pe aceeaşi vale (a Roatei, ce devine apoi a Petacului) se află pe DC 120.
Istoric
Pe teritoriul comunei Pestişu Mic, s-au descoperit unele urme ale unor aşezări străvechi, cu zone (ca cea de la Nandru) necesar a fi protejate din punct de vedere arheologic: Peştera curata şi Peştera spurcată, unde s-au descoperit unelte din silex şi cuarţit, atribuite culturii paleoliticului superior şi straturi de locuire din prima epocă a pietrei.

A doua epocă a pietrei e reprezentată prin descoperiri de obiecte, în special ceramică aparţinând culturii Cris şi Cotofeni.

În hotarul "sub coasta dealului" din Almaşul Mic pe locul zis "Râpa" se cunosc urme romane, iar dincolo de pârâu urme din comuna primitivă.
Gastronomie locală: plăcinte pădurenești ; prăjituri tradiționale : porone cu ruzi , cantarita, unsa de trei ori, crescută în tava, turtata acră, strul ; găluște cu prune;  pancove (gogoși); perișoare ( sarmale) , leves / locse (supă de tăieței)

Produse locale:
Carne : cârnat, sângerete, maietec, tobă, salam de vară
Lapte: zamatisa, brânza, smântână, iaurt
Cazane pentru fabricarea țuicii in gospodăriile localnicilor
Miere : poliflora, de salcâm,  de tei, de mana, de pomi fructiferi

O particularitate a comunei este faptul că aici întâlnim cea mai mare densitate de apicultori din toată ţara. În multe dintre curţi, în special în Josani, pe lângă tradiţionala agricultură de subzistenţă şi creşterea animalelor, de la păsări la cornute, în funcție de posibilităţile fiecăruia, găsim o mulţime de stupi. Important este şi faptul că toţi crescătorii de albine din comuna Peştişu Mic sunt apicultori cu acte în regulă, fiind membri ai asociaţiilor de profil din judeţ şi din ţară. Şi, poate lucrul cel mai important, mierea produsă în stupii de aici este de calitate superioară datorită mediului nepoluat și nu conține ingrediente adăugate.
Schitul Sfântul Nectarie
Punctul de atracţie majoră al comunei Peştişu Mic a devenit, în ultimii ani, Schitul cu hramul Sfântul Nectarie. Așezământul monahal se află pe Valea Roatei, în satul Nandru, iar Sfântul Nectarie este considerat ocrotitorul celor bolnavi de cancer.
O parte din moaștele sfântului, considerat ocrotitorul bolnavilor de cancer, au ajuns şi la schitul din Peștișu Mic. În România, astfel de moaşte se mai găsesc doar în trei locuri, la Patriarhie şi la două mănăstiri, din Bucureşti şi din Braşov.

Încă de la începerea lucrărilor la schit, pe 1 februarie 2013, au început să vină vizitatori. La început mai puţini dar, odată cu ducerea veştii că aici sunt moaşte ale sfântului ocrotitor al bolnavilor de cancer, numărul credincioşilor care vin aici a crescut considerabil. Sute de persoane, și nu doar hunedoreni, vin aici în fiecare duminică și în zilele de sărbătoare. La schit se oficiază două slujbe pe zi, Sfânta Liturghie, de dimineață, de la 8.00, iar spre seară, de la ora 17.00, vecernia.
 
Acest site nu reprezintă neapărat poziția guvernului Elvețian, nici nu implică o responsabilitate din partea acestuia.
Autorii dețin în totalitate responsabilitatea pentru conținutul publicat.
Vizualizați întreg conținutul la rezoluție de cel puțin 720 pixel.
Back to content | Back to main menu