Informații generale despre comuna Sarmizegetusa - Tara Hategului Tinutul Padurenilor

Go to content

Main menu:

Informații generale despre comuna Sarmizegetusa

Țara Hațegului > Sarmizegetusa
Localizare 45°30'50.88"N,  22°46'56.48"E
    
Sarmizegetusa este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Breazova, Hobița-Grădiște, Păucinești, Sarmizegetusa (reședința) și Zeicani.
Comuna Sarmizegetusa este situată în partea de sud-vest a judeţului Hunedoara, la 65 km distanţă de Municipiul Deva, 17 km de oraşul Haţeg, pe DN 68.
Comuna Sarmizegetusa se învecinează în partea de nord cu comună Densuş , la sud-est cu comună Rău de Mori , iar în sud-vest cu judeţul Caras- Severin .
Comuna Sarmizegetusa este alcătuită din mai multe sate şi anume: Sarmizegetusa, Breazova, Hobita - Grădişte, Păucinești, Zeicani.

Istoric
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa - capitala Daciei Romane - se ridica odinioară la poalele munţilor Retezat, în partea de sud-vest a Tãrii Hategului de astãzi. Oraşul se afla la 8 km depărtare de trecătoarea care face legătura între Banat şi Transilvania şi care purta în antichitate numele de Tapae, astăzi Porţile de Fier ale Transilvaniei.

Nu se cunoaşte cu exactitate data întemeierii capitalei. O inscripţie descoperită la începutul secolului al XVI-lea, în hotarul satului Grădişte - Sarmizegetusa consemnează: "Din porunca împăratului Cesar Nerva Traianus Augustus, fiul divinului Nerva, a fost întemeiată Colonia Dacică prin Decimus Terentius Scaurianus, guvernatorul sau". Numele guvernatorului provinciei arata ca întemeierea noului oraş a avut loc în primii anii după cucerirea Daciei (după unele păreri 106-107, după altele între 108 -110).
Întemeierea coloniei a fost marcată şi prin baterea unei monede (sestertius) emisa la Roma, din ordinul Senatului, dedicată "celui mai bun principe" - împăratului Traian. Alegerea de către împăratul Traian a locului pentru oraşul care-i va purta numele n-a fost întâmplătoare.
Prin aşezarea să metropola se bucura de anumite avantaje strategice şi economice. Munţii Retezat la sud şi Munţii Poiana Ruscai la nord constituiau bariere naturale greu de străbătut pentru eventualii atacatori. Capitala al cărei territorium se întindea de la Tibiscum la Micia până la intrarea Jiului în defileu, se putea dezvolta în linişte, apărată fiind de castrele Tibiscum (azi Jupa), Voislova, Micia (Veţel) şi Bumbesti. Prin Ulpia Traiana trecea drumul imperial care venea de la Dunăre şi făcea legătura cu extremul nord al provinciei, la Porolissum (Moigrad).

Oraşul antic închidea o suprafaţă înconjurată de ziduri de aproximativ 32 ha. În inima oraşului se intersectau cele două drumuri principale (cardo maximus orientat nord-sud şi decumanus maximus orientat est-vest), la întretăierea acestora aflându-se principala construcţie publica - Forul. Oraşul nu se restrângea însă la teritoriul înconjurat de ziduri. Dincolo de ziduri, pe o mare întindere, erau situate casele (villae), ateliere meşteşugăreşti (cărămidari, sticlari), temple şi alte construcţii publice sau private. Tot în afara zidurilor se găseau şi cimitirele oraşului (sepulcreta) identificate atât la est cât şi la vest de incinta. Populaţia lui se putea ridica la 25.000 - 30.000 de oameni.

Prin strădania arheologilor au fost scoase la lumina construcţiile şi amenajările de odinioară a Ulpiei Traiana, precum şi numeroase obiecte de uz curent ce sunt adăpostite de muzeul din imediata apropiere a sitului.
Relief, climă, flora, faună

Relieful
Caracteristica principală a reliefului comunei Sarmizegetusa o constituie varietatea, este o zonă de deal şi munte,împădurita cu esenţe de fag, stejar, carpen, esenţe răşinoase.

Clima
Pe teritoriul comunei Sarmizegetusa clima este temperat continentală, în general blândă, umedă şi moderată.
Temperatura medie lunară este asemănătoare temperaturii medii anuale de 7.5  ° C, valorile cele mai scăzute înregistându-se în luna Ianuarie iar cele mai ridicate în luna Iulie.

Precipitaţii atmosferice cad în tot cursul anului . Cantitatea anuală de apă este în medie de 20 - 40 litri pe metru pătrat.
Vânturile care bat prin comună vin din direcţia vestică.

Elemente de biogeografie (flora şi faună)
Flora localităţii este central-europeană, cu elemente arcto-alpine, în părţile înalte ale munţilor şi infiltraţii mediteraneene în locurile adăpostite şi cu condiţii ecologice potrivite, ca formaţiunile calcaroase.

În jurul localităţii predomină, atât pe versanţii sudici cât şi pe cei nordici pădurile de fag, care în unele locuri, vegetează cu alte specii lemnoase: bradul, molidul, pinul, paltinul de munte, frasinul, carpenul, mesteacănul ce formează pâlcuri mai întinse în partea inferioară a pădurii de fag.

Afară de animalele domestice şi de plantele cultivate , în comună noastră trăiesc şi animale sălbatice .
Toate animalele sălbatice de uscat şi de apă care trăiesc pe teritoriul comunei : Lupul, vulpea, mistreţul, căprioara, iepurele, viezurele, dihorul, nevăstuica, cârtiţa, ariciul, liliacul, veveriţa, şoarecele.

De asemenea pe teritoriul comunei se mai găsesc:reptile cum ar fii: şarpele,  şopârla, batracieni că broasca, brotăcelul şi salamandră, insecte ca viespea, albina, furnică, cărăbuşul
peşti: apele văilor  ascund o mare varietate de peşti cum ar fi:  mreana, scobarul, cleanul,  crapul.

O mare bogăţie a comunei o formează pădurile. Ele ocupă o suprafatăde 2594 Ha, fiind formate din foioase, adică specii cum ar fii: fagul, stejarul, carpenul, mesteacănul şi răşinoase ca : pinul, molidul, bradul.
 
Acest site nu reprezintă neapărat poziția guvernului Elvețian, nici nu implică o responsabilitate din partea acestuia.
Autorii dețin în totalitate responsabilitatea pentru conținutul publicat.
Vizualizați întreg conținutul la rezoluție de cel puțin 720 pixel.
Back to content | Back to main menu