Informații generale despre comuna Totești - Tara Hategului Tinutul Padurenilor

Go to content

Main menu:

Informații generale despre comuna Totești

Țara Hațegului > Totești
Localizare, acces 45°34'27.46"N,  22°53'9.06"E
    
Comună Totești este situată în Tara Hategului, în partea de sud-est a Judeţului Hunedoara, la 50 km de municipiul Deva şi la 7 km de Haţeg, care este cel mai apropiat oraş. Teritoriul comunei ocupa 22 km pătraţi, are un relief deluros, este străbătut de Râul Mare, de paraiele Cirlete şi Iaz. În componenţa comunei intra satele: Toteşti, Cârneşti, Copaci, Pâclişa şi Reea.
Faţă de reşedinţa comunei, satele sunt situate la distanţe cuprinse între 0,2 km (satul Pâclişa) şi 3 km (satul Cârneşti).

Drumul naţional Deva - Hațeg - Caransebeş asigura legătura cu reşedinţa judeţului, iar pe calea ferată, cea mai apropiată gara este cea de la Haţeg. Valea încântătoare şi roditoare de la Haţeg, largă până aproape de Sarmizegetusa, e drumul care duce spre capitala Daciei Romane şi, prin Porţile de Fier ale Transilvaniei, spre Banat.
Acesta este unul dintre drumurile cele mai instructive pe care le putem face, fie pe şoseaua Haţeg - Ulpia Traiana - Caransebeş, cu bifurcaţii în stânga spre Râu de Mori, sau la dreaptă spre Pesteana Densuş, fie cu trenul pe linia Subcetate - Haţeg - Caransebeş.

Intrarea în Tara Hategului se poate face din trei părţi:
• Din Valea Mureşului şi a Streiului inferior, prin promontoriul nordic de la Subcetate;
• Din Valea Jiului, prin pasul sud-estic al Meişorului;
• De la sud, din Banat, pe Valea Bistrei, prin Porţile de Fier ale Transilvaniei;

Bazinul Hategului este brăzdat de mai multe râuri şi paraie: Râul Mare, paraul Farcadinului, o parte a cursului Streiului, care la Orlea aduna apele tuturor celorlalte râuri mai mici, ducandu - le spre nord în Mureş.
Pe direcţia nord - vest, sud - vest, teritoriul comunei Toteşti este străbătut de drumul naţional DN 68 Haţeg - Caransebeş, de drumurile judeţene DJ 685, 686 A şi 687 G, de drumurile comunale DC 83 şi 89.
Din acest punct de vedere rezulta o relaţie favorabilă în teritoriu sub aspectul legăturilor cu exteriorul. Toate aceste drumuri au o lungime totală de 11,4 km, iar existenţa acestor căi de comunicaţii asigura accesul în toate localităţile care compun comună Toteşti. Acestea sunt betonate ori cu îmbrăcăminţi asfaltice (doar 0,5 km sunt pietruite), ceea ce conferă populaţiei posibilitatea de deplasare, atât în interior, cât şi în exterior, cu mijloace auto proprii sau cu transportul în comun.

Comuna Totești este traversată de la nord est la sud vest de drumul naţional DN 68 pe traseul Haţeg - Sarmizegetusa - Caransebeş.

• Legătura cu comuna Densuş se realizează din satul Toteşti prin DJ 687 C.
• Pe traseul Cârneşti - Clopotiva - Râu de Mori întâlnim drumul judeţean DJ 685.
• Legătura DN 68 cu comuna Sântămăria Orlea se realizează prin satul Cârneşti cu DJ 686 B.

Vecini
Comuna Toteşti este situată în partea de sud, sud - vest a Judeţului Hunedoara şi are următorii vecini:
- la nord, comuna Unirea,
- la nord - est, oraşul Hațeg,
- la est, comuna Sântămăria Orlea,
- la sud, comuna Râu de Mori,
- la sud-vest, comuna Sarmizegetusa,
- la vest, comuna Densuș.
Istoric

Descoperirile arheologice au scos, de asemenea, la iveală urme de locuire în zona din secolele IX - X, şi atestă o populaţie romano - slavă, înainte de penetrarea maghiarilor în Transilvania. Formaţiunile voievodale şi cneziale găsite la pătrunderea maghiarilor pe aceste locuri au opus o dârză rezistenta asupririi feudale a acestora.Cnezatele erau constituite din populaţie liberă conduse de juzi şi cneji. Ei se judecau după vechiul obicei al pământului (jus valahicum). Această situaţie s-a păstrat mult timp, până la sfârşitul veacului al XV-lea, mai ales la românii din această zonă. Un episod de grea încercare pentru populaţia din aceste locuri l-a constituit invazia tătarilor din anii 1241 - 1242, care au jefuit ţinutul, dar şi cele turceşti de mai târziu. În Evul Mediu, întregul ţinut era proprietate regală sau aparţinea nobililor, care aveau în stăpânire castele şi cetăţi, între care Deva, Hunedoara, Orlea şi altele. Pe la mijlocul veacului al XIII-lea, voievodului Litovoi, de dincolo de Carpaţi, îi aparţineau şi aceste locuri. Lupta şi apărarea autonomiei faţă de regii Ungariei dusă de voievod şi de fratele acestuia, Bărbat, s-a desfăşurat pe aceste pământuri din care face parte şi comuna Toteşti. Tot aici, în bătălia pentru apărarea ţinutului strămoşesc, Litovoi cade în anul 1277, în timp ce se opunea oştilor regelui Ladislau al IV-lea Cumanul. Deosebit de caracteristic este acest colţ de ţara şi sub raport etnografic, folcloric şi, în general, al tuturor manifestărilor populare. O menţiune aparte se poate face pentru portul ţăranilor din această zonă, caare este variat şi pitoresc. La fel sunt arhitectură şi sculptură în lemn, păstrate peste timp din timpuri străvechi. Încântat de aceste locuri, Ioan Pop Reteganul le descrie în culori frumoase în lucrarea sa "Din Tara Hategului": "În desele mele călătorii întreprinse în lungul şi latul scumpului nostru Ardeal, am căutat în câteva rânduri şi acea parte a lui care se numeşte Tara Hategului. Frumos este Ardealul fără măsură, dar în el este tocmai acest colţ, care din vechi şi până astăzi se cheamă aşa. Deşi e mică, Tara Hategului întruneşte în sine tot ce Ardealul are mai bun şi mai frumos. Ţara Hategului se poate numi cu drept cuvânt un Ardeal în miniatură. Şi de ar fi să am puterea, bucuros aş mai călca acest adevărat rai pământesc, care zace la cornul Ardealului de apus şi de miazăzi".

Vestigii arheologice
• pe teritoriul satului Cârneşti au fost descoperite unele vestigii aparţinând epocii romane care pot indica prezenţa unei villa rustica. Locul este numit Mezeinisa şi este situat la circa 300m de sat, la sud de drumul spre Ostrov.
• în zona estică a satului Pâclişa au fost găsite urme de ziduri şi ceramică romană. În incinta spiatalului se cunosc morminte dispuse în rânduri.
• pe malul stâng al pârâului Girlete, pe teritoriul satului Reea, se găseşte o aşezare neolitică.
• pe teritoriul satului Toteşti se găsesc urmele Drumului roman, iar în locul numit Movile este posibil să se afle mai mulţi tumuli.

Monumente istorice
Ansamblul Castelului Pogany
• Este situat în satul Pâclişa şi datează din secolul al XVIII - lea, cu modificări în secolul al XIX - lea.
• Proprietar este Pogany Carol
• În prezent nu are nici o folosinţă.

Castelul Pogany
• Monument istoric din secolul al XVIII - lea, situat în satul Pâclişa, la Nr. 93.
• Proprietar - Pogany Carol
• În prezent nu are nici o folosinţă.

Parcul Castelului Pogany
• Datează din secolul al XIX - lea
• Este situat în satul Pâclişa şi este folosit ca parc.
 
Acest site nu reprezintă neapărat poziția guvernului Elvețian, nici nu implică o responsabilitate din partea acestuia.
Autorii dețin în totalitate responsabilitatea pentru conținutul publicat.
Vizualizați întreg conținutul la rezoluție de cel puțin 720 pixel.
Back to content | Back to main menu