Muzee și puncte muzeale etnografice, Hațeg - Ținutul Pădurenilor - Tara Hategului Tinutul Padurenilor

Go to content

Main menu:

Muzee și puncte muzeale etnografice, Hațeg - Ținutul Pădurenilor

1. Muzeul Satului Hațegan de la Peșteana, comuna Densuș
Clădirea din lemn de stejar și piatră, cu o prispă lungă și acoperiș din țiglă, în care a fost amenajat muzeul datează din jurul anului 1900 și este singura din zonă care s-a păstrat integral. Ea însăși are o istorie interesantă, treptele din piatră având proveniență romană, fiind aduse de la Sarmizegetusa. Casa a fost achiziționată de către Nenea Antonică, fost fotoreporter și tehnician fotograf pasionat de etnografie și folclor, în anii 1990, cu intenția clară de a o transforma după restaurare într-un muzeu al comunității. Sutele de obiecte expuse au fost cumpărate de la localnicii din Peșteana și din celelalte localități din Țara Hațegului sau primite în trecut de la cunoscuți.

În „gospodăria” amenajată de Anton Socaciu după rânduiala veche de la ţară se pot vedea diferite unelte de prelucrat lâna, costume populare şi lăzi de zestre, opinci, diferite vase de lut, obiecte gospodăreşti şi mobilier ţărănesc lucrate din lemn, lămpi de petrol, fiare de călcat cu mangal şi alte obiecte de uz gospodăresc din metal sau lemn.

Muzeul de la Peșteana este înscris și  circuitul turistic, în Rețeaua Națională a Muzeelor Țărănești Particulare, coordonate de către Muzeul Țăranului Român, ce sprijină în fiecare zonă promovarea identității proprii.  
Intrarea este liberă.
Muzeul Satului Hațegan de la Peșteana a fost înființat în urmă cu aproximativ zece ani, de către Anton Socaci, mult mai cunoscut de către localnici și turiști drept Nenea Antonică, locuitor al Țării Hațegului îndrăgostit de tradițiile și obiceiurile zonei și dornic de a le salva de la uitarea colectivă.

Mâhnit că toate obiectele țărănești de valoare erau achiziționate de la localnici de către mici comercianți care le restaurau și le vindeau în străinătate, Anton Socaci a hotărât să adune el aceste obiecte aparținând gospodăriilor tradiționale, punând astfel bazele unui mic muzeu ce reflectă viața satului hațegan. Intenția sa a fost de a realiza un muzeu viu, ale cărui exponate de proveniență exclusiv locală „spun povești” și nu au doar rol static. Astfel, cea mai importantă caracteristică a muzeului este reprezentată de modul în care obiectele expuse sunt organizate.

Însuși fondatorul muzeului definește gospodăria țărănească hațegană drept „o mică uzină”, întrucât totul se producea local: bărbatul lucra afară, îngrijea animalele sau aducea lemnele, în timp ce femeia se ocupa de gospodăria propriu-zisă – prepararea hranei sau realizarea de țesături, aceste activități fiind cele de la care a plecat ideea înființării unui astfel de muzeu neconvențional.
    
Muzeul este deschis într-o  într-o casă țărănească, monument de arhitectură populară de la începutul secolului al XX-lea. Casa este construită din lemn, cu prispă continuă, parțial închisă și patru încăperi. Cele patru încăperi reprezintă interioare țărănești tradiționale din zona Hațegului, cu exponate de valoare artistică deosebită.
Este prezentat sistemul de încălzire si iluminat al casei tradiționale, modul de organizare a interiorului în care sunt cuprinse exponate ce releva ocupațiile tradiționale: războiul de țesut și toate uneltele de prelucrare a textilelor, unelte folosite în cadrul muncilor agrare, piese ce relevă inventarul ocupației păstoritului.
O mare valoare documentară o are cuptorul de preparat mâncare situat în ultima încăpere, în care regăsim și instrumentarul necesar preparării hranei, precum: țestul de pâine, tăvi, oale, cratițe și altele. În curte este un pavilion pentru odihna vizitatorilor și exponate etnografice mari.
2. Centrul de Știință și Artă Geoparcul Dinozaurilor, General Berthelot
3. Casa Dinozaurilor Pitici, Sânpetru
4. Casa tradițiilor, Sânpetru
5. Geoparcul Dinozaurilor, Sânpetru
6. Muzeul Drăgan Muntean, Poienita Voinii, Bunila
Este organizat de către familia rapsodului Drăgan Muntean în casa care acesta a trăit, o construcție specifica Tinutul Pădurenilor. În prima încăpere este expus portretul bardului pădurenilor si documente privind viată si activitatea sa. Alte doua încăperi sunt o expoziție de etnografie si arta populara: un interior țărănesc specific zonei, precum și o seama de obiecte de uz casnic si gospodăresc. Multe exponate prezinta portul popular al pădurenilor și costume purtate de Drăgan Muntean la spectacole. In curte este o cruce memoriala din marmura.
Drăgan Muntean este o emblema a cântecului tradițional pădurenesc. În memoria lui au fost organizate festivaluri de cântece și jocuri pădurenești, manifestații în care pădurenii și-au etalat frumoasele costume populare.
7. Muzeul Bisericii Ortodoxe, Ghelari
Muzeul (neclasificat) al Bisericii Ortodoxe, Ghelari, prezintă o colecție de excepțională valoare care cuprinde carte veche bisericească din secolele XVIII - XIX, costume populare, pictura murală, obiecte de cult bisericesti si valoraose exponate etnografice: obiecte deport popular, țesături tradiționale, cusături, broderii.
8. Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa
Muzeul deţine colecţii de arheologie romană: monumente epigrafice şi sculpturale, mozaicuri, fragmente de pictură murală, arme, argintărie, obiecte din bronz, os, ceramică, sticlă, monede şi altele, descoperite în situl arheologic aflat în imediata vecinătate. Colonia Ulpia Traiana, capitala provinciei Dacia, a fost întemeiată în anii 108 - 110, iar sub împăratul Hadrian i se adaugă epitetul de Sarmizegetusa. Împăratul Severus Alexander îi dă titlul de Metropolis. Edificiul muzeului datează de la începutul secolului al XX-lea şi este un fost han.

Pagina oficială: http://www.mcdr.ro
Program de vizitare: 9:00 – 17:00 (inclusiv luni); Program extins de vara pentru Complexul de
monumente „in situ”: 8:00 – 20:00
9. Muzeul Țării Hațegului
Situat în centrul orașului Hațeg, în imediata apropiere a  Centrului de informare turistică și a cooperativei de arta populară meșteșugăreasca, muzeul a fost deschis pentru în 11 noiembrie 2005.
Majoritatea exponatelor sunt colecția etnografică a meșterului popular Simion Grec, car este și custodele acestei expoziții. În  muzeu sunt expuse o serie de piese de mobilier țărănesc, un colț de interior tradițional, costume populare bărbătești și femeiești din  toate subzonele etnografice ale Țării Hațegului, țesături tradiționale precum ștergare decorative, covoare, cusături și broderii. Alte exponate relevă ocupațiile tradiționale ale pădurenilor, agricultura și creșterea vitelor.
Muzeul are o suprafață de expunere de 200 de metri pătrați, din păcate, insuficientă pentru a releva valoarea artistică și documentară a exponatelor. În cadrul expoziției, meșterul Simion Grec realizează demonstrații privind arta prelucrării artistice a lemnului.
10. Moara de apă, Cristur
11. Muzeul Maghiarilor, Cristur
Muzeul  local al maghiarilor din Cristur este amenajat într-o casă monument, de la începutul secolului XX. Casa are fațada mică la stradă, după modelul construcțiilor realizate de coloniștii maghiari. Muzeul prezintă interiorul tradițional maghiar: o camera de locuit și o bucătărie, mobilier specific, țesături tradiționale,  obiecte decorative și de uz gospodăresc.

La marginea  localității Cristur la o distanta de aproximativ 300 m de șoseaua principală se poate vizita o moară tradițională, un selector de păioase, un darac de lână de mare capacitate, care aparțin lui  Oprea Kiss Alexandru.
În poiană este amenajat un șopron de lemn, cu mese şi bănci, în care se pot organiza petreceri tradiţionale.

Obiectivele sunt așezate pe malul unui pârâu, într-o poiană  numită  Locul morii. Oprea Kiss Alexandru ne relatează că a moștenit aceste bunuri de la bunicul  său. Moara a fost confiscată de comuniști  și răscumpărată de familie în anii 1990-1991. Datorită construcției lacului de la Cinciş, pârâul nu mai are apă, astfel că Oprea Kiss a  realizat o instalație electrică pentru a face funcțională moara. Același lucru l-a realizat și la daracul de lână.
Moara este construită din scânduri de lemn. Acoperișul,  inițial din șindrilă, a fost înlocuit cu unul din tablă.
Are o roată mare cu palate din lemn. În prezent are putini clienți. Macină grâu, porumb, și alte cereale păioase.
Moara este vizitată  în tot timpul anului, mai ales de grupe de turiști maghiari,  care organizează  periodic petreceri. Cea mai importantă petrecere se organizează la zilele maghiarimii.
12. Alte muzee și puncte muzeale etnografice
1. Centrul pentru păstrarea culturii tradiționale locale, sat Muncelu Mare, comuna Vețel,
2. Muzeul portului popular și al meșteșugurilor, comuna Totești
Puncte de vizitare din zonele învecinate
3. Muzeul de istorie locala si etnografie, Brad, Orăștie
4. Complexul memorial Aurel Vlaicu din comuna aurel Vlaicu, județul Hunedoara.
5. Comuna Totești: Muzeul miniaturilor monumentelor istorice din Țara Hațegului
6. Punctul muzeal Vețel al Castrului Micia
7. Expoziția Dragoni, Balauri, Dinozauri din orașul Hațeg
8. Centrul de Știință și Artă, General Berthelot
9. Casa Vulcanilor, Densuș
10. Muzeul de artă populară ”Maria Hord Gârbea”- conţine peste 160 de exponate de port bărbătesc şi femeiesc din comuna Baru, exponate de port femeiesc din alte părţi ale ţării şi exponate de uz casnic
11. Muzeul pietrelor  din Tara Hațegului, Hațăgel, Ulpia Cristiana.           
 
Acest site nu reprezintă neapărat poziția guvernului Elvețian, nici nu implică o responsabilitate din partea acestuia.
Autorii dețin în totalitate responsabilitatea pentru conținutul publicat.
Vizualizați întreg conținutul la rezoluție de cel puțin 720 pixel.
Back to content | Back to main menu