Obiective istorice în comuna Bătrâna - Tara Hategului Tinutul Padurenilor

Go to content

Main menu:

Obiective istorice în comuna Bătrâna

Ținutul Pădurenilor > Bătrâna
1. Moara lui Stanilă
Moara lui Stanilă (pe pârâul alunului, la  vărsarea în valea dobrișoarei) vreme de aproape 100 de ani, Moara lui Stănilă a hrănit mai toate familiile din comuna Bătrâna.
Dumitru Stănilă a moștenit-o de la socrul sau și a “modernizat-o” de mai multe ori. Pe vremuri, localnicii din Bătrâna mergeau la secerat tocmai în Banat, unde grâul de primăvara crește mândru și bogat, la fel se și porumbul.

De acolo se întorceau nu cu bani, ci cu desagi plini de grăunte pe care le măcinau la moara, le transformau în făină și așa aveau pentru o toamnă și-o iarnă întreagă destul mălai pentru mămăliga și destulă faină pentru pâinea făcută la cuptorul din colțul casei.

Anii au trecut și localnicii n-au mai prea avut nevoie de Moara lui Stănila. În ultima vreme o foloseau mai mult ca punct de reper pentru străinii care căutau vreun sat din zonă, moara aflând-se la principala răscruce de drumuri comunale.
2. Casele Pădurenești
Uliță sat BătrânaComuna are aspectul unui muzeu viu, păstrându-se aproape nealterată arhitectura locală a caselor de lemn, specifică zonei.  
Gospodăria tradiționala avea în alcătuirea ei casa, șura, care cuprindea și grajdul, cocina, cuptorul și eventual un șopron („colnița”) pentru acareturi.

Gospodăriile erau împrejmuite cu garduri. Cunoscutul etnograf Romulus Vuia, în cercetările întreprinse aici în anii 1957-1958, după modul de dispunere a clădirilor față de uliță și împărțirea gospodăriei, distingea în Bătrâna două tipuri de gospodării (curți): curtea simplă si curtea dublă.

Curtea simplă: gospodăria nu era împărțită în doua zone printr-un gard sau altă despărțitură, curtea fiind numită de R. Vuia gospodăria nedespărțită, „gradină” sau „ocol” în limbajul localnicilor.
Casa este așezată în mijlocul grădinii, iar grajdul este amplasat la uliță.
Casă tradițională sat BătrânaPlasarea grajdului și a șurii la ulița sau în apropierea ei este de natură economică, de a face grajdul mai accesibil vitelor, direct din uliță.
De asemenea, gunoiul era mai aproape de ulița pentru a fi transportat la câmp, de către gospodar. Prin aceasta poziționare a șurii la uliță, părțile gospodăriei rezervate casei și familiei sunt mai ferite de vite, și deci pot fi păstrate mai curate.

Curtea dubla- Gospodăria are două parți distincte ăi separate printr-un gard: ocolul vitelor si ocolul casei. În ocolul vitelor se afla grajdul și șura, iar în cel de-al doilea ocol casa, cuptorul de pâine, „colnița” pentru acareturi. De remarcat că ambele ocoluri au intrări separate si directe din ulița, „vranița” pentru car, cât si portița pentru oameni.

Majoritatea gospodăriilor aveau la ulița, în fata casei, câte o băncuța „scamn”, pentru odihnă, unde ședeau seara si în sărbători.
3. Biserici de Lemn
Biserica de lemn din satul Bătrâna, comuna Bătrâna, județul Hunedoara a fost ridicată în anul 1780. Are hramul „Cuvioasa Paraschiva”. În ciuda vechimii sale și a măiestriei lucrului în lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice.

În comuna Bătrâna doar centrul comunal este păstrătorul unei biserici, din lemn, cătunele Fața Roșie, Piatra și Răchițaua nedeținând lăcașuri de cult. Ridicată în 1780 (după un deceniu a fost comandat clopotul său mic), biserica, închinată „Cuvioasei Parascheva", este menționată de conscripțiile anilor 1805 și 1829-1831.
Edificiul se compune dintr-un altar heptagonal ușor decroșat, un naos dreptunghiular spațios, ambele boltite, și un pronaos tăvănit, suprapus de un turn-clopotniță robust, cu un coif de factură barocă. Dacă reparației capitale din anul 1818 i se datorează înlocuirea tălpilor de brad cu altele noi, de stejar, restaurării din 1971 îi corespunde înlocuirea învelitorii de șiță cu cea actuală, inestetică, din tablă; în 2007, bârnele au fost consolidate, lăcașul fiind înzestrat cu un nou clopot.
Pictura tâmplei atestă, indirect, existența unui ansamblu iconografic complet, executat, probabil, de „popa" Ioan Zugravul din Deva.

Din zestrea lăcașului face parte o bogată colecție de icoane pe sticlă; două dintre acestea, cu reprezentările „Sfintei Treimi" și ale „Cuvioasei Parascheva", se află în colecția de artă a Protopopiatului Ortodox Orăștie. Înaintașa edificiului actual figurează atât în tabelele recensămintelor ecleziastice din 1750 și 1761-1762, cât și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773); este vorba de ctitoria medievală din vatra veche a satului, din locul numit „La Burineasa".
surse
Cristache-Panait, Ioana: Arhitectura de lemn din județul Hunedoara, București 2000.
Greceanu, Eugenia (1983). „Tehnică și măiestrie în arhitectura de lemn a județului Hunedoara”. Monumente Istorice și de Artă 1983 (I): 59-65.
Dobrei, Florin: Bisericile ortodoxe hunedorene, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2010.
Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, sat Batrâna:
Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva
 
Acest site nu reprezintă neapărat poziția guvernului Elvețian, nici nu implică o responsabilitate din partea acestuia.
Autorii dețin în totalitate responsabilitatea pentru conținutul publicat.
Vizualizați întreg conținutul la rezoluție de cel puțin 720 pixel.
Back to content | Back to main menu