Obiective istorice în comuna Cerbăl - Tara Hategului Tinutul Padurenilor

Go to content

Main menu:

Obiective istorice în comuna Cerbăl

Ținutul Pădurenilor > Cerbăl
1. Biserici de lemn
Cerbăl este singura comună din Romania care are  biserici de lemn (secolele XVI-XIX) în fiecare sat (8 biserici de lemn), lăcașuri de cult de o valoare inestimabilă.

Valoarea “Tinutului Pădurenilor” este ridicată  de specificul etnografic al zonei, în care s-au pastrat ca într-un muzeu natural, portul și obiceiurile străbunilor daci. Comuna Cerbal păstrează forme vechi de viață socială, vestigii de organizare social-economică a obștei sătești, valori dintre cele mai originale și mai arhaice , care se reflectă în păstrarea, mai ales de către femei, a meștesugurilor de artă populară, a costumelor obiceiurilor arhitecturii tradiționale, ceea ce conferă localitaților valori potențiale pentru dezvoltarea turismului.

BISERICI DE LEMN
Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"' din satul Feregi, construcție secolul al XVII-lea
Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" din satul Poienița Tomii, construită în anul 1805
Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" din satul Merișoru de Munte, construcție secolul al XVII-lea
Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" din satul Socet, construită în anul 1793

1. Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Feregi
Biserica de lemn din Feregi, comuna Cerbăl , județul Hunedoara a fost ridicată după mijlocul secolului al XVII-lea. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. În ciuda vechimii sale și a măiestriei lucrului în lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice.
Biserica din satul Feregi, de dimensiuni modeste, poate fi datată după mijlocul secolului al XVII-lea. Pereții, ridicați din bârne de stejar, înscriu tipul arhaic al unui dreptunghi, cu altarul în continuarea navei, poligonal cu trei laturi. Deasupra pronaosului se ridică o clopotniță scundă, cu foișor simplu și coif învelit cu tablă. Acoperișul, în pante abrupte, a fost învelit în ultimele decenii cu țiglă. La exterior bârnele au fost învelite cu șiță ornamentală, vopsită. La interior biserica a fost tencuită, iar în anul 2005 a fost pictată de către artistul plastic devean Ioan Cârjoi junior.



2. Biserica de lemn „Sfântul Ierarh Nicolae” din Poienița Tomii
Biserica de lemn din Poienița Tomii a fost ridicată în 1805, potrivit însemnării de pe piciorul de piatră al prestolului. Are hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. În ciuda vechimii sale și a măiestriei lucrului în lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice.
Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, de formă pentagonală, prevăzut, deasupra pronaosului, cu un turn-clopotniță robust, cu foișor deschis și fleșă evazată. În dreptul unicei intrări apusene s-a adosat un pridvor din scânduri. În 1983, tabla a luat locul șiței clasice. Cum interiorul este placat cu scânduri, nu se poate preciza dacă în vechime biserica a fost pictată sau doar împodobită cu xilogravuri. Sigur este doar faptul că în anul 1807 lăcașul a fost înzestrat cu o bogată colecție de icoane pe sticlă. Biserica actuală, atestată de conscripțiile ecleziastice ale anilor 1805 și 1829-1831, este continuatoarea unui lăcaș medieval menționat în tabelele comisiilor de recenzare din anii 1733, 1750, 1761-1762, 1805 și 1829-1831 , cât și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773), a cărui datare poate fi coborâtă până în cumpăna secolelor XV-XVI, când în localitate sunt atestați mai mulți cneji români. De la această predecesoare, rectitorită în 1726, actuala biserică a preluat clopotul mic, turnat spre „Gloria in Excelso Deo anno 1693” și câteva icoane prețioase; cea de hram este atribuită „popii” Simion Zugravul din Pitești.
surse
Cristache-Panait, Ioana: Arhitectura de lemn din județul Hunedoara, București 2000.
Greceanu, Eugenia (1983). „Tehnică și măiestrie în arhitectura de lemn a județului Hunedoara”. Monumente Istorice și de Artă 1983 (I): 59-65.
Dobrei, Florin: Bisericile ortodoxe hunedorene, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2010.
Cristache-Panait, Ioana: Arhitectura de lemn din județul Hunedoara, București 2000.
Greceanu, Eugenia (1983). „Tehnică și măiestrie în arhitectura de lemn a județului Hunedoara”. Monumente Istorice și de Artă 1983 (I): 59-65.
Dobrei, Florin: Bisericile ortodoxe hunedorene, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2010.
1. ^ Dobrei, pag.351
2. ^ Dobrei, pag.352
 
Acest site nu reprezintă neapărat poziția guvernului Elvețian, nici nu implică o responsabilitate din partea acestuia.
Autorii dețin în totalitate responsabilitatea pentru conținutul publicat.
Vizualizați întreg conținutul la rezoluție de cel puțin 720 pixel.
Back to content | Back to main menu